Teritoriul Moldo-Prut este situat în partea estică a României, la graniţa cu Republica Moldova şi ocupă o suprafaţă de 1.573,62 km2 (excluzând teritoriul aferent oraşului Huşi), cuprinzând un număr de 19 comune şi 1 oraş. Traficul interior este focalizat pe axa rutieră orientată nord-sud Huşi-Murgeni (DN 24A), care se continuă spre nord, făcând legătura cu Republica Moldova prin punctul de frontieră de la Albiţa (DN 24B) şi cu municipiul Iaşi (DN 24B – DN 28). Spre sud, această axă se continuă spre Galaţi prin intermediul drumului naţional DN 26.
Teritoriul prezintă 2 categorii de relief, deal şi câmpie, într-o dispunere paralelă. Din punct de vedere al altitudinii (peste 60% din suprafaţa regiunii are altitudini modeste sub 150 m) există condiţii favorabile pentru culturile de câmp şi pentru horticultură.
Clima este temperat continentală cu nuanţe de excesivitate. Precipitaţiile atmosferice sunt destul de modeste, valorile medii anuale oscilând, în general, între 500 şi 590mm. Datorită precipitaţiilor atmosferice modeste, fenomenele de uscăciune şi secetă sunt frecvente. Vegetaţia spontană a regiunii aparţine etajului de silvostepă şi nemoral (subetajul pădurilor de gorun). Pădurile ocupă 11,29% din suprafaţa teritoriului, cu mult sub media naţională de 26,7%. Un număr de 16 UAT-uri din cele 20 de se află in zone cu constrângeri semnificative.
Populaţia teritoriului este de 64.828 locuitori cu o densitate de 41,197 loc/km2 şi reprezintă 16,39% din populaţia totală a judeţului Vaslui,teritoriul având un nivel de ruralitate pronunţat.
In cadrul teritoriului acoperit de parteneriat se disting:
a)Zone sărace-Intreg teritoriul Moldo-Prut, face parte din categoria zonelor sărace, pentru care indicele de dezvoltare umană locală (IDUL) are valori mai mici decât 55, in toate UAT-urilecomponente: sursa: https://www.academia.edu/16408349/Competitive_Cities_Reshaping_the_Economic_Geograp hy_of_Romania_2013
IDUL Populatie
sirsup jud LOCALITATE 2011 2011 162149 VASLUI ARSURA 28,11 1717
162498 VASLUI BEREZENI 40,73 4780
162559 VASLUI BLAGESTI 34,55 1515
162924 VASLUI BUNESTI-AVERESTI 37,20 2592
163208 VASLUI CRETESTI 41,63 1790
163618 VASLUI DRANCENI 48,16 3973
163681 VASLUI DUDA-EPURENI 39,33 4397
163832 VASLUI FALCIU 45,79 5103
163903 VASLUI GAGESTI 38,08 2024
164197 VASLUI HOCENI 33,53 2794
164277 VASLUI DIMITRIE CANTEMIR 35,45 2676
164749 VASLUI LUNCA BANULUI 46,54 3501
164829 VASLUI MALUSTENI 38,42 2462
164981 VASLUI ORAS MURGENI 51,46 7119
165069 VASLUI OLTENESTI 44,08 2515
165185 VASLUI PADURENI 41,38 4028
165979 VASLUI STANILESTI 49,47 5117
166315 VASLUI TATARANI 41,92 2171
166672 VASLUI VETRISOAIA 42,79 2830 167286 VASLUI DODESTI 39,44 1724
UAT-uri ce cuprind Pădurea Dobrina -Huşi:CREŢEŞTI, DIMITRIE CANTEMIR,HOCENI, OLTENEŞTI, PĂDURENI ;UAT-uri ce cuprind Râul Prut: BEREZENI, DRÎNCENI,DUDA-EPURENI, FĂLCIU,LUNCA BANULUI, MURGENI,STĂNILESTI, VETRIŞOAIA; UAT-uri ce cuprind SIT-ul de importanţă avifaunistică Horga –Zorleni: MĂLUSTENI, MURGENI.
Ca valori naturale deosebite vor crea noi posibilităţi de venituri prin turism ecologic şi produse naturale locale. Natura 2000 oferă sit-urilor puncte în plus şi din punct de vedere turistic, fiind o garanţie că peisajul e frumos şi poluarea e redusă.
Sursa: www.madr.ro-Populatia-stabila-dupa-etnie-judete-municipii-orase-comune-RPL-2011
Populaţia celor 20 de UAT-uri din teritoriul Moldo-Prut a scăzut în perioada 2002-2011, de la 75.781 locuitori la 64.828 locuitori (cu 14,45%), structura de varstă a populatiei la recensămantul din 2011 fiind următoarea: pană in 19 ani -17.277, intre 20-39 ani 14.777, intre 40 şi 59 ani-14.585,intre 60 şi peste 85-18.189.Declinul populaţiei rurale constituie o problemă, înregistrându-se o pondere scazută a populaţiei tinere de 22,79%. În schimb, ponderea populaţiei cu vârsta de 60 ani şi peste este de 28,06%, ceea ce demonstrează tendinţa de îmbătrânire a populaţiei. Sursa: http://www.vaslui.insse.ro/main.php?id=487
Sunt necesare măsuri pentru atragerea şi menţinerea populaţiei în zonă, în special a tinerilor, în vederea contracarării fenomenului de depopulare şi îmbătrânire precum şi acţiuni de protecţie socială şi evitare a marginalizarii persoanelor vârstnice. De asemenea, migrarea populaţiei tinere, în străinătate sau în zonele urbane, în căutarea unor locuri de muncă şi a unui mod de viaţă mai atractiv, impune măsuri de revigorare a forţei de muncă şi realizarea de investiţii la scară mică pentru crearea de condiţii mai bune de trai.
Totodată la nivelul teritoriului se inregistrează un număr ridicat al populaţiei cu nivel de pregătire redus, structura populaţiei stabile după nivelul de educaţie in teritoriul MoldoPrut fiind următoarea: din 56.880 populatie stabilă, 1.323 au studii superioare,409 studii postliceale,5.725 studii liceale, 7.654 studii profesionale,23.257 studii gimnaziale,15.467 invăţămant primar, 3.045 fără studii.Sursa: http://www.vaslui.insse.ro/main.php?id=487
Ponderea populaţiei cu nivel de pregatire gimnazial şi primar reprezintă 68% din populaţia stabilă, cea mai mare parte fiind implicată in agricultură. Din acest motiv intervenţia prin instruiri şi participarea la activităţi demonstrative poate constitui o metodă de ridicare a nivelului de pregătire şi depăşire a fenomenului de practicare a agriculturii dupa metode empirice. Ponderea salariaţilor din agricultură şi silvicultură în anul 2014 reprezintă 30,25% din totalul salariaţilor din intreprinderile active din principalele sectoare economice. Populaţia ocupată în sectorul industrial ocupă 35,49 %, cea din sectorul comerţului 19,44 % iar cea ocupată în sectorul serviciilor de 6,80 %. Ponderea ridicată a populaţiei ocupate în agricultură reflectă necesitatea încurajării investiţiilor pentru crearea de noi locuri de muncă în domeniile economice non-agricole.Restructurarea sectorului agricol poate avea un impact important asupra economiei teritoriului, având în vedere că agricultura este cea mai importantă activitate şi o sursă esenţială de venit pentru cele 21.610 de gospodării de pe teritoriul Moldo-Prut, iar teritoriul se caracterizează prin gradul ridicat de sărăcie datorat şomajul ridicat şi productivităţii reduse a muncii.
Suprafaţa agricolă totală a teritoriului in anul 2014 este de 157.362 ha, din care 125.169 ha sunt terenuri agricole, formate din : Teren arabil 92.872 ha, păsuni 26.133 ha,faneţe 2.249 ha,vii şi pepiniere viticole 3.745 ha, livezi şi pepiniere pomicole 170 ha.
Sursa: Fişele localităţilor AN 2014- adresa 836/25.03.2016 INS,DJS Vaslui
Din suprafaţa agricolă totală, 20,45% reprezintă terenuri non agricole (32.193 ha), din care 55% este vegetaţie forestieră, 85% (133.758 ha) se află în zona de câmpie şi 15% (23.604 ha) în zona de deal, preponderentă fiind cultura mare , cresterea ovinelor şi apicultura . Teritoriul are favorabilitate pentru cultivarea legumelor, cerealelor şi plantelor tehnice, a viţei de vie şi pomilor fructiferi. Terenurile degradate şi neproductive au o pondere mare (11,94%) in totalul terenurilor non agricole, fiind terenuri afectate de eroziune, alunecări de teren, sărăturare şi umiditate excesivă, care in ultimii ani fac obiectul proiectelor de impădurire pe programul de mediu.În ceea ce priveşte modul de exploatare al terenurilor agricole 53% din teren este utilizat de exploataţii medii si mici (cu 394,21 ha suprafaţă medie exploatată), iar restul de 47% de ferme de subzistenţă şi semi-subzistenţă neperformante (cu 3,85 ha suprafaţă medie exploatată), slab dotate tehnic. Pentru ca exploataţiile agricole să devină unităţi comerciale viabile şi competitive, vor fi necesare măsuri de modernizare şi restructurare, participarea la lanţurile alimentare scurte şi comercializarea pe pieţele locale. Implicarea acestora in acţiuni şi proiecte demonstrative, instruire şi aplicare de tehnologii inovative, constituie elementele cheie pentru o agricultură durabilă in teritoriul acoperit de parteneriat.Producţiile medii obţinute in ultimii ani se situează cu mult sub potenţialul agricol al zonei, datorită echipamentelor invechite , slabei dotări a fermelor şi nu in ultimul rand a slabei pregătiri a fermierilor .
Se remarcă ponderea redusă a formelor asociative şi lipsa formelor asociative pentru comercializarea produselor agricole şi a grupurilor de producători, in teritoriu fiind prezente doar Asociaţiile crescătorilor de animale care sunt reprezentative pentru sectorul zootehnic.Ideea de asociere nu este respinsă in totalitate de fermieri, insă se manifestă cu timiditate , aceştia solicitând sprijin in crearea de forme asociative, consiliere in organizarea activităţii şi orientarea către piată .In teritoriul Moldo-Prut s-a inregistrat in ultimii doi ani o creştere a fermierilor înregistraţi ca operatori de agricultură ecologică , existand intenţii de prelucrare a producţie şi realizarea de produse de calitate (făină de grâu, uleiuri presate la rece din floarea soarelui, in, seminte de dovleac, produse prelucrate din fructe etc). Există 2 produse inregistrate ca produse tradiţionale, din legume si fructe , in Comuna Blăgesti, manifestându-se interes pentru asociere , cooperare , sprijinirea şi a altor fermieri in această direcţie.
Pe teritoriul Moldo-Prut există o suprafaţă de 16.937 ha amenajate pentru irigaţii (Amenajarea BH Albiţa-Falciu) reprezentând aproximativ 79% din suprafaţa totală amenajată existentă pe teritoriul judeţului Vaslui. 94% din această suprafată reprezentand 15.926 ha, se află în administrarea a 7 OUAI din teritoriul Moldo-Prut.În ultimii 2 ani au fost făcute investiţii FEADR la 5 dintre ele, insă nu pentru toate suprafeţele datorita costurilor mari ale investiţiilor. Ca organizaţie de imbunătătiri funciare , OUAI Lunca Banului este partenerul din GAL care acopera domeniul de protecţie a mediului, gestionand suprafaţa de 1.853 ha irigate şi care are in curs modernizarea intregii suprafeţe, deservind un numar de 15 fermieri cu suprafete cuprinse intre 5 ha-572 ha. Problema care rămâne de rezolvat o constituie dotarea corespunzătoare a fermierilor cu echipamente de udare şi utilizarea eficientă a surselor de apă la potenţialul maxim al terenurilor irigabile . Se impun acţiuni comune in scopul atenuării schimbărilor climatice sau adaptării la aceasta, precum şi abordări comune privind protecţia mediului şi practicilor ecologice in curs, gestionarea eficientă a apei, utilizarea energiei din surse regenerabile şi conservarea peisajelor agricole.
Agricultura intensivă şi o practică agricolă neraţională ar putea genera un impact negativ asupra mediului natural din teritoriul Moldo-Prut. 9 din cele 19 comune de pe teritoriul Moldo-Prut fiind menţionate în Ordinul nr. 743/2008 pe lista zonelor vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Folosirea intensivă a fertilizanţilor şi pesticidelor, practicile incorecte de irigare şi drenare, nivelul înalt de mecanizare aplicat unui teren incompatibil cu o asemenea activitate, pot genera o degradare accelerată a solului şi apei. In acest context pentru consolidarea exploataţiilor agricole sunt necesare investiţii in utilaje şi tehnologii noi, care să vizeze îmbunătăţirea calităţii lucrărilor şi producţiei obţinute, reducerii costurilor de producţie şi creşterii competitivităţii. Există in teritoriu cerinţe pentru achizitia de utilaje şi echipamente ce utilizează TIC in scopul realizării agriculturii inteligente şi de precizie, echipamente cu autoghidaj ce asigură o protecţie ridicată a mediului prin tehnologia aplicată. Prin măsurile care vizează instalarea tinerilor fermieri, modernizarea exploataţiilor agricole, sprijinirea exploataţiilor şi intreprinderilor pentru modernizarea şi diversificarea activitatilor non agricole , încurajarea fenomenului de asociere şi cooperare, se urmăreşte creşterea potenţialului real al fermelor slab performante prin modernizarea şi restructurarea lor şi participarea la acţiuni de dezvoltare de noi produse , practici , procese si tehnologii.
Sub aspectul mediului economic, activitatea în teritoriul Moldo-Prut este reprezentată de agenţi economici din comerţ (40,89%),industrie (17,87%) şi servicii(12,71%).
Diversificarea activităţilor în teritoriu rămâne o problemă care trebuie rezolvată prin crearea de noi locuri de muncă în cadrul economiei rurale neagricole. Aceasta este indispensabil legată de stimularea spiritului antreprenorial şi inovativ al locuitorilor , de instruirea corespunzătoare şi de existenţa unor reţele comerciale adecvate.Economia locală a teritoriului Moldo-Prut este slab diversificată,aşa cum s-a prezentat mai sus, serviciile fiind slab reprezentate de intreprinderile din sectorul terţiar, fiind necesară sprijinirea şi diversificarea acestora .
Patrimoniul cultural al teritoriului reprezintă o sursă importantă de dezvoltare la nivel local şi regional. Pe teritoriul Moldo-Prut există o serie de monumente istorice (aflate pe lista Ministerului Culturii şi Cultelor: 9 biserici de lemn;4 biserici de piatră;4 situri arheologice;4 cetăţi datate sec. V-III î.e.n;1 necropolă din Epoca medieval timpurie;1 conac (1912);1 tum (sec. IV î.e.n.);1 cruce memorială (1877). Din păcate, o parte din monumentele istorice se află într-o stare precară , necesitând lucrări de restaurare.Din acest motiv se impun realizarea de investitii asociate cu intreţinerea, refacerea şi modernizarea patrimoniului cultural.În zonă s-au păstrat peste 20 de tipuri de meşteşuguri până în prezent, insă sunt practicate in gospodării la scară mică şi nu creează venituri suficiente. Patrimoniul culturaletnografic este bogat, iar obiceiurile şi tradiţiile străvechi pot fi păstrate şi promovate în rândul tinerilor prin cooperarea organizaţiilor culturale din teritoriu in parteneriate cu instituţiile publice ,cu ajutorul populatia vârstnice . Protejarea moştenirii rurale este extrem de importantă, fiind necesare modalităţi inovative de promovare a satelor , cu un efect pozitiv asupra atragerii turiştilor şi cu beneficii pentru populaţie. Se impune diversificarea activitaţilor agricole in directia activităţilor pentru sănătate, integrare socială, agricultură sprijinită de comunitate şi educaţie cu privire la mediu şi alimentaţie, activităţi care să implice diferiţi actori locali preocupaţi de realizarea obiectivelor şi priorităţilor politicii de dezvoltare rurală. Din punct de vedere al organizării sociale şi instituţionale se constată o slabă dezvoltare a infrastructurii şi a serviciilor publice şi distribuţie neuniformă a amenajărilor cu funcţii sociale, precum şi slabă reprezentare a ONG-urilor din domeniul social. Starea drumurilor şi a infrastructurii de apa-canalizare este precară ,in unele comune fiind aproape inexistente ,iar dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă prezintă serioase lipsuri .Există probleme privind accesul populaţiei la serviciile de sănătate. Starea căminelor culturale este precară in mai mult de jumătate din comunele din teritoriu. Datorită ponderii ridicate a populaţiei în vârstă, dar si a nivelului de sărăcie şi problemelor generate de aceasta în rândul familiilor, în anumite localităţi, s-a semnalat necesitatea înfiinţării unor centre sociale multifuncţionale prin care să se vină in ajutorul copiilor şi tinerilor proveniţi din familii cu venituri mici,a grupurilor vulnerabile, inclusiv a celor de etnie romă , dar şi a persoanelor vârstnice marginalizate.Etnia rromă a avut şi are o problemă de integrare socială, iar restul comunităţii are o problemă cu cei pe care n-a reuşit pană acum să-i integreze. Este necesar ca rromii să-şi exprime identitatea etnică, să-şi reconstruiască stima de sine etnică, să-şi reconstituie identitatea culturală de grup şi individuală, să se formeze în spiritul respectului de sine, credinţelor şi valorilor proprii.O parte din aceste probleme pot fi rezolvate prin atragerea lor in activităţi in cadrul centrelor sociale multifuncţionale, alături de comunitatea romană, creându-se canale de comunicare atat pentru copii, tineri dar şi prin implicarea familiilor. În vederea evitării depopulării şi ridicării nivelului de trai, sunt necesare investiţii in crearea, imbunătăţirea şi extinderea tuturor tipurilor de infrastructură la scară mică, investitiilor in domeniul energiei din surse regenerabile şi al economiei de energie, imbunătăţirea şi extinderea serviciilor locale de bază destinate populaţie rurale , inclusiv a celor de agrement şi culturale şi a infrastructurii aferente , imbunătăţindu-se astfel facilitarea accesului populaţiei la serviciile de sănătate, educaţie, sociale, culturale şi de recreere.
În concluzie, putem afirma că teritoriul parteneriatului Moldo-Prut este omogen din punct de vedere geografic, economic şi social, că agricultura este activitatea economică predominantă şi cu şanse reale de dezvoltare datorită existenţei amenajărilor pentru irigaţii şi al micii industrii de prelucrare. Există premise ca teritoriul să se dezvolte echilibrat şi să se îmbunătăţească nivelul de trai al locuitorilor prin acţiuni de tip LEADER.
